Istanbul

Am profitat de ocazia concertului U2 pentru a da o fugă la Istanbul, aşa că după un drum de 10 ore prin hârtoapele bulgăreşti, am trecut vama şi am intrat pe autostradă.

Incă de la intrarea în oraş, Istanbulul surprinde prin întindere şi prin cochetele cartiere rezidenţiale. Pe măsură ce te apropii de centru însă, primul plan e luat de traficul haotic şi de aglomeraţie. Străduţe înguste, întortocheate şi în pantă, maşini parcate pe unde se poate şi mulţi oameni care trag după ei, pe carosabil, cărucioare cu pachete si baloţi enormi de nu-se-ştie-ce.

Istanbul - Moscheea albastra

Am avut rezervare la un hotel mic din centrul vechi, la 2 paşi de moscheele celebre. Loc de parcare s-a creat imediat, patronul trăgând la o parte mesele de pe carosabil. Un fapt remarcabil este că orice negustor turc care se respectă ştie cel puţin câteva cuvinte în orice limbă europeană, pe care nu ezită să le folosească pentru a te face sa te simţi “ca acasă”. Si ca regulă generală, cam orice turc are negoţul în sânge.

După un duş şi o masă copioasă, primul drum l-am făcut la cele 2 moschee ce stau faţă în faţă – Moscheea Albastră şi Hagia Sophia (cea care a fost basilică ortodoxă pentru o mie de ani, iar de la căderea Constantinopolelui a devenit moschee pentru următorii 500 ani).

Intâmplarea a făcut ca data concertului să pice în timpul Ramadan-ului, sărbătoarea sfântă a musulmanilor, aşa încât pe timpul zilei în restaurante şi terase se puteau vedea doar turişti. După ce soarele apunea însă, parcurile se umpleau de familii întregi, venite cu mic cu mare să cineze pe iarbă şi să asiste la diferite concerte.

La intrarea în orice moschee toată lumea se descalţă, iar femeile se acoperă din cap până-n picioare. In curtea interioară există mereu câte o fântână unde credincioşii se spală pe picioare, înainte de a intra în moschee, iar înăuntru pe jos sunt întinse covoare groase.

Decoraţiunile interioare sunt reprezentate de arabescuri şi figuri geometrice simetrice, fără picturi sau sculpturi – religia interzice reprezentarea grafică lui Allah în vreun fel. Moscheea Albastră nu face, desigur, excepţie.

Istanbul - Palatul Topkapi

In Hagia Sophia, pe de altă parte, transformată acum în muzeu, se întâlneşte o combinaţie ciudată de motive şi decoraţiuni islamice, dar şi urme de mozaicuri şi icoane ortodoxe, de pe vremea când servea ca lacaş creştin de cult. Intrarea – 20 lire (= 10 euro).

La doi paşi mai încolo se ajunge la Palatul Topkapî, fosta reşedinţă a Sultanilor. Este de fapt un complex de clădiri ce aveau diverse functionalităţi, între care se remarcă, evident, clădirea Harem-ului. Se pot vedea încăperile în care îşi petreceau zilele soţiile Sultanului şi prinţii moştenitori, cât şi sala tronului şi pavilionul cu “artefacte” de origine discutabilă – firul din barba profetului Mahomed, toiagul lui Moise şi altele de acelaşi calibru. Intrarea – piperata : 20 lire pentru a intra la palat, plus încă alte 15 pentru a vizita Haremul…

Bazarul din Istanbul

Bazar-ul reprezintă, fără îndoială, o alta atracţie celebră a Istanbul-ului. Este un labirint enorm de alei perpendiculare, cu mici magazine pe stânga şi pe dreapta, în care se poate cumpăra cam orice, de la aur şi haine de piele la rahat şi covoare. Iar în imediata vecinătate a Bazar-ului, nenumărate tarabe cu trening-uri “Mike”, cămăşi “Armani” şi pantofi “Adibas” J Pe malul Bosfor-ului există şi un al doilea bazar, mai mic, specializat pe mirodenii de cele mai variate – de la piper la şofran.

Mai multe poze din Istanbul aici

De cealaltă parte a Bosfor-ului se întind cartierele Galata şi Taksim – centrul vietii de noapte a Istanbul-ului. Din Piata Taksim porneşte un întins bulevard, de-a lungul căruia sunt nenumărate baruri, restaurante şi cluburi, iar viata de noapte pulsează aici până la 3 dimineaţa.

Si dacă tot am pomenit de Bosfor, mai există doua “must”-uri pentru orice turist – croaziera pe Bosfor, cu unul dintre multele vaporaşe ancorate la ţărm (costă în jur de 10 lire pentru o oră de plimbare), dar şi trecerea în partea asiatică, cu unul din feriboturi. Odată trecuţi în Asia, nu vă aşteptaţi la o privelişte ieşită din comun – sunt cartiere rezidenţiale cu case mici şi străduţe pustii. Dar fără discuţie, merită pus piciorul în Asia, măcar pentru a avea ce povesti nepoţilor

Istanbul - Bazarul de mirodenii

Transportul în Istanbul e bazat pe o linie de tramvai ce taie tot centrul, pe axa est-vest. Tramvaiele vin destul de des, însă sunt mereu ticsite de oameni şi mirosuri nu foarte plăcute.

Taxiurile reprezinta o alternativă la îndemână, asiguraţi-vă însă că negociaţi preţul înainte să vă urcaţi, pentru evita orice surpriză, odată ajunşi la destinaţie.

Pentru cazare, există sute de hoteluri, pentru toate buzunarele, de la cele mici, de cartier, cu câteva camere, pana la cele luxoase, cu parcare si valet. Pentru a vă crea aşteptări realiste, e bine să scădeţi o stea din numărul de stele afişat – un hotel turcesc de 4 stele corespunde unuia de 3 stele din Vest, etc.

Restaurantele, la fel, oferă alegeri multiple, iar preţurile diferă de la 5 lire la 30 (pentru acelaşi fel de mâncare !). Renumita baclava se găseşte în general la 2 lire bucata, iar cutiile de rahat (nu totdeauna proaspăt) aşteaptă turistii dornici de “suveniruri”, atât în magazine cât şi pe tarabe pe trotuar.

Vânzătorii de porumb, suc de rodii şi serbet conferă locului un aer oriental, iar vânzătorii de îngheţată susţin adevărate spectacole când umplu un cornet pentru un turist pofticios.

Cât despre eternul mit “la Istanbul orice se negociază”, treaba s-a dovedit a fi complet neadevărată – în cazul nostru mai degrabă am obţinut reduceri pomenindu-l pe Hagi decât după negocieri aprinse

Articol publicat de Uichendist aici